Izvoarele minerale de la Buzias sunt folosite înca din secolul XV, cand localitatea este atestată documentar pentru prima dată.
Prima analiză a apei este facută în 1776 de farmacistul timişorean Cechini si vor continua in anii 1800, 1805, 1806. In anul 1811, medicul Adalbert Lindenmayer face excavări, descoperind sursele izvoarelor,numite Iosif şi Mihai, izvoare ce au funcţionat până in anul 1973.

Buziaşul este declarat oficial statiune balneară în anul 1819, când erau exploatate 5 izvoare.
În anul 1829 apa este analizată de catre profesorul Hendrik Sadler din Viena care-i stabilesşte caracteristicile principale.
In 1840 Dr. Gheorghe Ciocârlan va începe îmbutelierea apei din Buziaş într-o cladire aflată în spatele izvorului Iosif, prima staţie de îmbuteliere având o capacitate de 2000 de sticle pe an.


Dr. Gh.Ciocarlan - Primul medic balneolog român

In 1856 apare, în limba germană, monografia "Izvoarele minerale de la Buziaş" scrisă de Em.P Lidermayer.
Documente din 1871 menţionează existenta a 8 surse de apă, din care 3 izvoare de baut si 5 izvoare pentru băi. Primul foraj tubat la cca.20-30 m adancime, are loc in anul 1874.
Datorită rezultatelor foarte bune, se creează primul ştrand cu apă termală, numit "Notatoriul" iar cantitatea de apa îmbuteliată ajungea la 15.000 de sticle pe an.
Pana in 1875, apa de Buzias ajunge să fie comercializată la Budapesta, Neusatz, Timisoara, Lugoj, Sbiu, Caransebes, etc.
In prospectul din anul 1893 scria: "Dintre apele minerale din Buzias pentru beut se transporta numai apa izvoarelor Mihai si Iosif. Umplerea, astuparea,şi pachetarea sticlelor se face cu cea mai scrupuloasa ingrijire. Comandele se efectueaza cât mai punctual."
In anul 1893 statiunea este cumparată în întregime de fabricantul budapestan Erwin Scottola, care dezvoltă comerţul cu apă minerală îmbuteliată, introducând dopurile din porţelan cu garnitură de cauciuc. In 1906 staţiunea Buzias este achiziţionată de fabricantul Jakob Muschong şi va rămane în posesia familiei Muschong-Patianski până la naţionalizare, din 1948.


PRIMUL AFIŞ PUBLICITAR

Tot in anul 1906 începe construcţia fabricii de apă minerală, care va fi inaugurată la data de 23 iulie 1907 purtand numele de PHOENIX. Fabrica va avea o suprafaţa de 700 mp, cu 36 de muncitori si o capacitate de îmbuteliere de 1.500.000 sticle pe an si 1000 kg CO2 zilnic.
La expoziţia de la Bratislava (1908) apele minerale Buziaş-Muschong primesc medalia de aur a expoziţiei. In anul 1928 apare pe piaţa apa minerala "PHOENIX" Buziaş din care fierul este extras prin metode chimice.


PRIMUL MODEL DE ETICHETĂ

Naţionalizarea din 1948 duce la sistarea îmbutelierii de apa minerala la Buzias, activitatea reluându-se abia in anul 1956 de catre intrepinderea Apemin.
Fizicianul chimist A. Szabo de la Universitatea din Cluj analizeaza din nou apele in anul 1967, punând in evidenţă existenta gazului Radon in stare libera şi radioactivitatea scazuta a apelor, cu exceptia izvorului de la gară.
In anul 1990 Apemin Buziaş se desprinde de Intrepinderea de Bere Timişoreana, luând denumirea de S.C. PHOENIX Buziaş.
In 1995 S.C. PHOENIX Buziaş devine societate cu capital integral privat numindu-se S.C. PHOENIX S.A Buziaş.

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player